Între 20-21 mai 2016, la Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” a găzduit întâlnirea profesională intitulată: „Programe de cooperare în biblioteci”. Prima zi, 20 mai 2016, a fost dedicată prezentării şi diseminării rezultatelor proiectului LinkinJob: Job Hunting with the Help of Librarians. Practic, această primă parte s-a concentrat pe evaluarea impactului acestui proiect în care biblioteca judeţeană braşoveană a fost partener. A doua zi, 21 mai 2016, a fost o discuţie tematică despre proiectele recente legate de biblioteca digitală şi catalogul naţional partajat în România.

Au participat reprezentanţii Bibliotecii Naţionale a Românei (Claudia Şerbănuţă), ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti (director Mireille Rădoi), Institutului Naţional al Patrimoniului Bucureşti (Dan Matei), delegaţii din cinci biblioteci judeţene (Braşov, Brăila, Cluj, Dolj, Sibiu – director Dragoș Adrian Neagu şi informatician Corina Ciuraru de la Brăila, director Sorina Stanca şi bibliotecar Simona Floruţău de la Cluj, bibliotecarii Cătălin Belu, Adriana Boboc, Adriana Fecioru de la Craiova, director Silviu Borş de la Sibiu), experţi în domeniul informatizării bibliotecilor (Liviu Iulian Dediu). În total, au participat 12 invitaţi. Regretăm că invitatul nostru din partea Bibliotecii Central Universitare „Lucian Blaga” Cluj nu a putut participa, deoarece contribuţia la discuţia despre biblioteca digitală şi catalogul naţional partajat ar fi fost cu certitudine valoroasă.

Fig. 1. Dr. Daniel Nazare. Instantaneu din timpul prezentării.

Proiectul LinkINjob: Job Hunting with the Help of Librarians este un proiect finanţat prin programul european Erasmus +, în care lider de proiect este Biblioteca Metropolitană din Ljubljana, Slovenia, alături de partenerii săi, biblioteci publice din Austria, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Lituania şi România. Proiectul a început în noiembrie 2014 şi se derulează până anul acesta în 2016. Bugetul total al proiectului a fost de 108.224 euro pentru cei 7 parteneri implicaţi.

Fig. 2. Dan Matei. Instantaneu din timpul prezentării.

Scopul proiectului este consolidarea pregătirii profesionale şi întărirea capacităţii inovative a şomerilor, susţinând Strategia Europa 2020. Echipa din România a Bibliotecii Judeţene a cuprins 8 membri activi pe durata proiectului. Practic, activităţile din proiect au fost diverse. Întâi, s-a realizat un studiu asupra caracteristicilor pieţelor de muncă şi a şomerilor din cele 7 state europene, precum şi a nevoilor lor specifice, în funcţie de ţară. Apoi bibliotecarii au fost instruiţi ce fel de servicii să ofere şi cum să îi pregătească pe şomeri astfel încât să îi ajute şi să îi stimuleze să fie creativi. S-a pus la punct o curriculă, extrem de profesionistă, pentru bibliotecari, utilă de aplicat şi urmat în cazul în care bibliotecile publice decid să susţină politicile sociale de integrare a şomerilor şi asigurând sustenabilitatea proiectului după încheierea lui. Cursul pentru bibliotecari a fost intens şi consistent, fiind livrat de experţii austrieci de la Biblioteca publică din Linz, mai precis de la Wissensthurm, Turnul Ştiinţei fiind o structură specializată în programe de educaţie pentru adulţi, dotată cu personal şi care oferă circa 3000 de cursuri pe an publicului. Ulterior, bibliotecarii au oferit cursuri şomerilor din fiecare ţară şi anume competenţe de computer pentru şomeri, cursuri de educaţie financiară, antreprenorială, iniţiere în completarea unui CV şi susţinerea unui interviu în faţa angajatorului etc.

Fig. 3. Claudia Popescu. Instantaneu din timpul prezentării.

Un alt produs al proiectului a fost e-ghidul de bune practici şi exemple de activităţi pentru şomeri, aici realizându-se o sinteză a programelor oferite deja de biblioteci publice din aceste ţări în sprijinul şomerilor. Din România exemplele de bune practici şi activităţi de bibliotecă destinate şomerilor au fost proiectul „Cum să cauţi o carte … de muncă” (Biblioteca Judeţeană Cluj) şi BaniIQ, un program de educaţie financiară creat de Visa. Acestea au fost urmate de activităţile susţinute în proiect, descrise după o reţetă standard. Detalii despre proiect găsiţi pe site-ul www.linkinjob.eu. Tot acolo sunt disponibile produsele proiectului – curricula pentru bibliotecari şi e-ghidul în limba engleză, iar la final vor exista şi în limbile tuturor partenerilor. Traducerea e-ghidului şi curriculei în limba română se află în desfăşurare.

Fig. 4. Mireille Rădoi. Instantaneu din timpul prezentării.

Întrebările invitaţilor au vizat chestiuni de buget, etapele proiectului şi parteneriatului, s-a prezentat în chip lămuritor şi detaliat expertiza instructorilor austrieci,  dar mai ales despre impactul proiectului, ce efect au avut cursurile, cum pot fi ele adaptate pentru biblioteci şi populaţia locală, cum te ajută formularele de CV de tip european, care sunt presetate şi au detalii clare ce fel de informaţii să competezi, aplicaţiile inteligente care generează un CV, în ce măsură cursul este util atât bibliotecilor mari cât şi mici. De exemplu, Dan Matei a întrebat dacă am observat că anumite lucruri din curs şi ghid se potrivesc atât bibliotecilor din oraşe, cât şi celor din mediul rural. Experienţa pe teren a demonstrat cum completarea unui CV şi instruirea în utilizarea unui card de bancă sunt utile atât pe scară largă, cât şi la scala unei localităţi mici. Prezentarea a fost presărată cu întrebări, dialogul s-a legat firesc, invitaţii au interacţionat cu echipa gazdă, iar la final au completat un formular privind impactul unor asemenea proiect şi au dat feedbackul lor.

Fig. 5. Evaluare proiect. Instantaneu din timpul întâlnirii.

A doua zi, 21 mai 2016, s-a discutat despre Biblioteca digitală a României şi proiectele de catalog naţional partajat. Moderatorul secţiunii a fost Dragoş Adrian Neagu, care a sintetizat reperele în munca de digitalizare în România. În domeniul bibliotecilor, discuţiile despre biblioteca digitală au început în 2000, în 2008 s-a finalizat o primă listă a colecţiilor digitale la nivel de sistem de biblioteci (publice, universitare, muzee) precum şi un set minim de reguli şi standarde fixate de Comisia de automatizare şi informatizare biblioteci a ANBPR. Deşi primul document, regăsibil online pe pagina de internet a Bibliotecii Naţionale a României, este teoretic util, el este incomplet şi depăşit şi s-a încercat actualizarea lui. Ar fi nevoie neapărat să fie reluat, fiindcă datele sunt complet schimbate şi imaginea despre patrimoniul digitalizat în biblioteci s-ar îmbunătăţi. În 2014 Institutul Naţional de cercetare – dezvoltare în informatică a început colaborarea cu National Information Society Agency din Korea de Sud, realizată prin compania LG. Cooperarea a avut o extindere pentru biblioteci publice în 2015 şi a urmărit realizarea unui studiu, pe baza experienţelor de până acum ale bibliotecilor româneşti, pentru definirea unui model de Bibliotecă Naţională Digitală a României, având integrată componenta de catalog naţional partajat. Propunerea acestui model s-a făcut în luna martie 2016 la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti. Implementarea acestui set teoretic de reguli depinde de accesarea ulterioară de fonduri necesare atât pentru aplicarea lui, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii lui.

Fig. 6. Dragoș Neagu și Dan Matei. Instantaneu din timpul întâlnirii.

A urmat Dan Matei care a prezentat proiectul culturalia.ro, o platformă de bibliotecă digitală integrată, cu funcţii de catalog naţional partajat, care ar reuni colecţiile arhivelor, bibliotecilor şi muzeelor, ar oferi puncte de acces unice la obiect, carte, document pe o temă comună şi ar fi un agregator naţional pentru Biblioteca Digitală a României. Proiectul a fost inspirat de Institutul Naţional al Patrimoniului, este manageriat de Ministerul Culturii şi Cultelor prin Unitatea de Management a Proiectelor care poate aplica pe linia de finanţare E-cultura 2016-2020 de la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, finanţare în valoare de 10 milioane euro. Dan Matei a convins echipa de proiect să preia ideea proiectului şi să se implice cu argumentul că prin proiect se vor atinge ţintele de ţară pe care România şi le-a asumat pentru digitalizarea culturii în portalul Europeana. Proiectul se află în momentul analizei ofertelor pentru studiul de fezabilitate. Platforma este gândită pentru a colecta datele de la arhive, muzee şi biblioteci, prin intermediul unor parteneriate şi consorţii care vor stabili termenii înţelegerilor. Dan Matei a expus cum anume a gândit tehnic şi cum va fi funcţional acest proiect, cum se vor evita duplicările şi se va ajunge la rezultate coerente şi la acurateţea lor. Proiectul este ambiţios şi presupune un volum uriaş de muncă, mai ales în descrierea datelor bibliografice. Aici este evident nevoie de implicarea unor echipe de experţi bibliotecari, arhivari, muzeologi şi muzeografi. Modelul propus de colaborare este cel statuat de OCLC, care are echipe de bibliotecari cu grade diferite de expertiză, ce controlează acurateţea datelor introduse. Sugestia lui Dan Matei a fost implicarea celor mai buni practicieni bibliotecari, pe bază de contract şi cu plată pentru munca lor. S-au discutat chestiuni tehnice, de reţea şi servere, cele mai sustenabile şi sigure soluţii de hosting, mentenanţă şi back up, parteneriate şi negocierile iniţiate, posibilitatea de a implica experţii catalogatori din biblioteci, canalul de comunicare cu aceştia,care este posibila legătură între cele două experienţe prezentate (modelul de bibliotecă digitală naţională definită în cooperarea română-coreeană şi culturalia.ro).

Fig. 7. Dr. Liviu-Iulian Dediu. Instantaneu din timpul întâlnirii.

Concluziile au fost următoarele: tehnic şi financiar este posibilă realizarea platformei culturalia, dar este dificil ca experţii să intervină acum în momentul depunerii ofertelor tehnice de către participanţii la licitaţia pentru studiul de fezabilitate. Totuşi, discuţiile sunt deschise şi posibile, iar modelul definit deja de coreeni la comanda românilor şi lansat la BCU Bucureşti poate fi o utilă sursă de inspiraţie pentru studiul de fezabilitate. Ar fi recomandabil să se ţină cont de el în elaborarea studiului de fezabilitate. Implicarea bibliotecarilor experţi în catalogare este realizabilă cel mai bine prin intermediul asociaţiilor profesionale şi ar fi un câştig pentru breaslă şi un plus de valoare profesională să evităm implicarea unor persoane lipsite de experienţă şi profesionalism şi să influenţăm direct acurateţea datelor. Dezbaterile au fost intense, întrebările multiple, s-a încercat definirea cât mai clară a aspectelor pentru a înţelege cât mai bine amploarea proiectului culturalia, efectele şi riscurile lui şi pentru a ştii ce avantaje oferă şi cum să evităm dezavantajele.

Fig. 8. Sorina Stanca. Instantaneu din timpul întâlnirii.

Relatare realizată de Ruxandra Nazare.